"Conform scriitorului Jorge Luis Borges, ideea de Zahir vine din tradiţia islamică şi se apreciază că a apărut prin secolul al XVIII-lea. Zahir în arabă, înseamnă vizibil, prezent, imposibil de a trece neobservat. Ceva sau cineva cu care, odată ce am intrat în contact, ajunge să ne contopească toate gândurile, până ce nu reuşim să ne concentrăm asupra altui lucru. " (Fauborg Saint- Peres, Enciclopedia fantasticlui, 1953).
Pentru că la fel ca o mare parte dintre cititorii de rând, am citit câteva din cărţile lui Coelho. Pentru că la fel ca o mare parte dintre ei... m-am regăsit printre acele rânduri, dându-mi seama că sunt abia la început în călătoria vieţii mele spre al meu Zahir. Căci lumea în care trăim ne permite să aspirăm către culmi care par aproape de neatins. Ne permite să ne închipuim că putem să prindem soarele şi să îl păstrăm numai pentru noi fără a ne simţi nicicum egoişti ca privăm o întreagă lume de lumină. Pentru că vreau să m-apuc să scriu şi să inventez o lume numai din cuvinte aşa cum ne-o dorim fiecare dintre noi. Pentru că nu vreau sa îmi petrec întreaga viaţă trăind din amintiri şi căutând ceva ce poate n-o să am niciodată.
...şi poate că rândurile mele... vor fi imposibil de a trece neobservate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu